Icoana „Maica Domnului cu Pruncul”, realizată de Nicolae Grigorescu în perioada în care a lucrat pentru Mănăstirea Agapia, este scoasă la licitaţie, la Bucureşti, cu un preţ de pornire de 18.000 de euro.
Lotul va putea fi admirat la Artmark, în sesiunea Licitaţia de Crăciun - Artă Sacră, potrivit News.ro.
Valoarea sa documentar-artistică este excepţională. „Cu ea s-a pregătit, se pare, pentru proba de obţinere a contractului pentru pictarea bisericii Mănăstirii Agapia”, explică istorica de artă Ioana Beldiman, care subliniază rolul fondator al acestei perioade în formarea maestrului. Icoana ilustrează exact momentul în care Grigorescu introduce în arta sacră românească prospeţimea chipurilor vii, luminozitatea cromatică şi sensibilitatea umană ce aveau să devină definitorii pentru modernitatea autohtonă: „Într-un context în care pictura religioasă era profund dominată de canoanele bizantine sau de modele academiste schematice, intervenţia tânărului iconar aduce un suflu autentic de reînnoire şi expresivitate plastică”.
Imaginea este descrisă superb încă din 1910 de Alexandru Vlahuţă, prietenul şi primul monograf al artistului: „În mijlocul unei lumini de foc - un fel de vânăt auriu, care ar fi culoarea eternităţii - stă Maica Domnului în nori, cu mâna dreaptă pe glob, cu stânga ţinând în braţe pe pruncul Isus, care, sprijinindu-şi cotul pe glob, ridică mânuţa dreaptă în semn de binecuvântare. Şi ea, şi copilul privesc în infinit… Un prodigios cântec de colori. Ce pot vorbele să spună despre frumuseţea unui cântec?”.
Alături de această piesă centrală, evenimentul reuneşte o importantă colecţie transilvăneană de icoane pe sticlă - cu lucrări ale iluştrilor zugravi Petru din Topârcea, Constantin Boghină jr., Matei Ţâmforea, Pavel Zamfir şi Ioan Pop din Făgăraş - şi marchează o premieră de cercetare: descoperirea primei icoane semnate de Nicolae Furnică, paternitate ce va contribui la reatribuirea unei serii de icoane anterior considerate generic drept provenind din atelierele zonei Făgăraş-Rupea. Colecţia regretatului avocat Constantin Vişinescu se distinge prin rigoare, coerenţă şi raritate, fiind formată de-a lungul a peste trei decenii, şi poate fi considerată un reper al artei sacre româneşti private, deoarece reuneşte unele dintre cele mai reprezentative icoane pe sticlă ale şcolilor transilvănene şi munteneşti din secolele XVIII-XIX, selectate cu atenţie pentru autenticitate, stare de conservare şi valoare iconografică.
Piesele, care au fost achiziţionate, în mare parte, direct din vechi familii sau mici colecţii locale, surprind diversitatea iconarilor - de la centrele Nicula şi Făgăraş până la ateliere munteneşti - şi includ teme rare (spre exemplu: icoană pe glajă cu „Cina cea de Taină”, realizată de zugravul Ioan Pop din Făgăraş, în prima jumătate a secolului XIX, o lucrare foarte rară care intră în licitaţie de la 500 de euro).
De asemenea, sunt prezente în selecţia acestei licitaţii şi două piese de colecţie ce au aparţinut scriitorului Ion Minulescu - icoană pe lemn „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, realizată de şcoala românească în prima jumătate a secolului XIX, cu tempera şi foiţă de aur (de la 300 de euro) - şi a fostului politician Corneliu Vadim Tudor - icoana triptic grecească „Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru”, realizată la 1891 (de la 700 de euro).
Toată selecţia dedicată acestei licitaţii de Crăciun ce are loc în data de 9 decembrie, de la ora 18.00, atât la Palatul Cesianu-Racoviţă, cât şi online, pe Platforma Artmark Live, poate fi descoperită în catalogul publicat pe site-ul casei, dar şi în expoziţia de la galeria din str. C.A. Rosetti nr. 5. Zilnic (de luni până duminică), mereu cu intrare liberă (în intervalul 10.00-20.00).
- Te-ar putea interesa si:
- Sărbătoarea Diwali şi sonul cubanez, incluse în Patrimoniul cultural imaterial al UNESCO
- Admirarea operelor de artă în galerii poate ameliora stresul. „Impact pozitiv” asupra sistemului...
- Un brad de Crăciun decorat cu obiecte pierdute, instalat într-o gară din Japonia
